{"id":91,"date":"2024-08-09T20:23:28","date_gmt":"2024-08-09T17:23:28","guid":{"rendered":"https:\/\/eminescuoradea.ro\/?page_id=91"},"modified":"2024-08-09T20:35:59","modified_gmt":"2024-08-09T17:35:59","slug":"colegiul-national-mihai-eminescu-traditie-si-identitate","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/eminescuoradea.ro\/index.php\/colegiul-national-mihai-eminescu-traditie-si-identitate\/","title":{"rendered":"Istoric"},"content":{"rendered":"\n

COLEGIUL NA\u0162IONAL MIHAI EMINESCU \u2013 TRADI\u0162IE \u015eI IDENTITATE\u00a0<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

\u2013 REPERE ISTORICE \u2013<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Situat \u00eentr-un topos special, Colegiul Na\u0163ional Mihai Eminescu se consider\u0103 continuatorul singurei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt mediu din Oradea, de p\u00e2n\u0103 \u00een 1860, respectiv Arhigimnaziul, denumit \u015fi Liceul Premonstratens.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

 R\u0103d\u0103cinile \u015fcolii coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 la finele secolului al XVII-lea, respectiv \u00een 2 decembrie 1699, c\u00e2nd episcopul catolic Augustin Benkovich face o dona\u0163ie de 6000 de florini pentru construirea unui gimnaziu la Oradea. \u015ecoala va fi patronat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1773, de c\u0103tre ordinul catolic al iezui\u0163ilor, func\u0163ion\u00e2nd \u00eentre 1722-1788 \u00eentr-o cl\u0103dire de l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stirea \u015fi re\u015fedin\u0163a iezui\u0163ilor. Din 1788 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1874, Arhigimnaziul \u015fi-a avut sediul \u00eentr-o cl\u0103dire apar\u0163in\u00e2nd episcopiei romano-catolice situat\u0103 pe vatra actualului palat al prim\u0103riei<\/em>.<\/strong>[1]<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u015fi spa\u0163iu a func\u0163ionat Academia de Drept \u00eentemeiat\u0103 \u00een 1780 de c\u0103tre \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza. Ini\u0163ia, Academia a func\u0163ionat ca facultate filosofic\u0103, ulteriror ad\u0103ug\u00e2ndui-se cursul de drept, iar prin decretul regal din 4 mai 1874 a fost transformat\u0103 \u00een facultate de drept cu durata studiilor de patru ani[2].<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Din 1809 Arhigimnaziul trece sub patronajul c\u0103lug\u0103rilor premonstraten\u015fi, aici \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd, din anul \u015fcolar 1807-1808, 327 de elevi distribui\u0163i \u00een \u015fase clase[3].<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Anul 1850 este unul semnificativ \u00een evolu\u0163ia Arhigimnaziului deoarece num\u0103rul claselor cre\u015fte la opt ca urmare a faptului c\u0103 sec\u0163ia de filosofie s-a desp\u0103r\u0163it de Academia de Drept \u015fi s-a contopit cu clasa a VII-a \u015fi a VIII-a a Arhigimnaziului, acesta din urm\u0103 p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi caracterul de \u015fcoal\u0103 medie. Acela\u015fi an aduce introducerea bacalaureatului \u015fi a limbii maghiare ca limb\u0103 de predare, al\u0103turi de cea latin\u0103, \u015fi \u00eenfiin\u0163area unei catedre de limba rom\u00e2n\u0103. Aceasta din urm\u0103 a fost aprobat\u0103 ca urmare a interven\u0163iei episcopului Vasile Baron de Erdely \u015fi confirmat\u0103 prin ordinul de mnistru nr. 11938 datat 29 ianuarie 1851. La Arhigimnaziu au predat profesori vesti\u0163i precum arheologul Cseplo Peter, istoricul \u015fi arheologul Romer Floris, precum \u015fi fizicianul de faim\u0103 european\u0103 Karoly Iren Jozsef. Acesta din urm\u0103 a contribuit la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u015fi realizarea unor materiale didactice, unele din aparatele concepute \u015fi construite de el afl\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 azi \u00een laboratoarele \u015fcolii. De men\u0163ionat sunt \u015fi realiz\u0103rile, cu caracter de pionierat, pentru ora\u015ful Oradea: stabilirea leg\u0103turii telegrafice, f\u0103r\u0103 fir, din cl\u0103direa \u015fcolii, \u00eentre Oradea \u015fi S\u00e2nmartin; aducerea primului aparat Rontgen \u00een ora\u015f; contribu\u0163ia la elaborarea proiectului pentru introducerea tramvaiului \u00een Oradea. Memoria acestor contribu\u0163ii ale profesorului K\u00e1roly Ir\u00e9n J\u00f3zsef la dezvolatrea comunit\u0103\u0163ii locale s-a concretizat \u00een anul 2005, c\u00e2nd municipalitatea i-a acordat titlul de cet\u0103\u0163ean de onoare, post mortem.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Catedra de limba rom\u00e2n\u0103 a fost slujit\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1920, de profesori de excep\u0163ie: Alexandru Roman ( membru fondator al Academiei Rom\u00e2ne), Vasile Pop Szilagyi, Iustin Popfiu, Nicolae Marcus, Iulian Popfalva, Felician Bran, Petru Popescu, Constantin Pavel, \u015etefan T\u0103\u015fiedan, Augustin Maghiar, Alexandru Mihu\u0163iu[4].<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Arhigimnaziul, care ocupa aripa cl\u0103dirii dinspre biseric\u0103, era foarte bine dotat cu mijloace de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, mai ales pentru domeniul \u015ftiin\u0163elor naturale, o valoroas\u0103 colec\u0163ie de anumale \u00eemp\u0103iate se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 azi \u00een patrimoniul \u015fcolii, \u015fi geografiei. La \u00eenceputul secolului al XX-lea aici mai predau \u00eenc\u0103 20 de profesori, membri ai ordinului c\u0103lug\u0103resc premonstratens, pe l\u00e2ng\u0103 cei pl\u0103ti\u0163i de stat, \u015fi \u00eenv\u0103\u0163au 710 elevi apar\u0163in\u00e2nd tuturor na\u0163iunilor \u015fi confesiunilor din arealul bihorean.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1872 \u00eencepe construc\u0163ia cl\u0103dirii care g\u0103zduie\u015fte azi Colegiul Na\u0163ional Mihai Eminescu. Cl\u0103direa impozant\u0103 realizat\u0103 \u00een stil eclectic are planul \u00een forma literei E, av\u00e2nd o latur\u0103 liung\u0103 paralel\u0103 cu strada \u015fi trei aripi perpendiculare. Gardul din fa\u0163\u0103, din fier forjat se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 azi, singurele interven\u0163ii ulterioare fiind f\u0103cute la nivelul soclului acestuia realizat din c\u0103r\u0103mid\u0103, azi tencuit\u0103[5]. Construc\u0163ia a fost inaugurat\u0103 \u00een anul 1874, servind de la \u00eenceput drept sediu pentru cele dou\u0103 institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt amintite: Arhigimnaziul \u015fi Academia de Drept[6]. Aceste dou\u0103 institu\u0163ii s-au mutat aici din vechea cl\u0103dire: \u201cDe la \u00eenfiin\u0163area ei din 1780, localul \u00een care func\u0163ionase era o cl\u0103dire veche ce se g\u0103sea exact pe terenul unde azi se afl\u0103 Palatul Prim\u0103riei din Oradea, \u00een fa\u0163a Bisericii catolice care a fost odinioar\u0103 catedral\u0103 episcopal\u0103. \u00cen 1874 s-a terminat actualul edificiu al Facult\u0103\u0163ii, iar anul \u015fcolar 1874-1875 s-a deschis \u00een noul sediu al facult\u0103\u0163ii. Inaugurarea solemn\u0103 a localului a avut loc \u00eens\u0103 ceva mai t\u00e2rziu, la 2 Decembrie \u00een acel an. Ea s-a f\u0103cut de c\u0103tre profesorul dr. Ludovic Havanyi directorul de atunci al \u201cAcademiei\u201d. Construc\u0163ia localului a fost ridicat\u0103 pe terenul \u201cfondului studiilor\u201d care e un fond public. Edificarea s-a f\u0103cut din pre\u0163ul ob\u0163inut din v\u00e2nzarea vechiului local de c\u0103tre comun\u0103 \u015fi pentru rest tot cu cheltuiala \u201cfondului studiilor\u201d. Terenul are \u00eentinderea de peste un iug\u0103r cadastral, anume 1879 st\u00e2njeni p\u0103tra\u0163i, adic\u0103 aproape 6800 m.p.. Totu\u015fi terenul acesta nu e ast\u0103zi \u00een \u00eentregime \u00een folosin\u0163a Facult\u0103\u0163ii, ci o por\u0163iune din el este \u00eentrebuin\u0163at\u0103 de ordinul Premostratenyilor, o parte cl\u0103dit\u0103 \u015fi o parte viran\u0103.[7]\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen contextul restructur\u0103rilor care au intervenit la nivelul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Rom\u00e2nia Mare, \u00een 1933-1934, Academia de Drept este mutat\u0103 la Cluj-Napoca. \u00centre 1936 \u2013 septembrie 1940, cl\u0103direa din actuala strad\u0103 Roman Ciorogariu a ad\u0103postit Liceul Comercial de B\u0103ie\u0163i, noua denumire a \u015ecolii Superioare de Comer\u0163, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1 octombrie 1927, care \u00een anul 1937 prime\u015fte numele de Liceul Comercial Partenie Cosma. Dup\u0103 30 august 1940, \u00een urma raptului NV Transilvaniei, la insisten\u0163ele intelectualit\u0103\u0163ii locale s-a acceptat func\u0163ionarea \u00een continuare a claselor liceului desfiin\u0163at ca sec\u0163ie rom\u00e2n\u0103 a Liceului Comercial Maghiar de B\u0103ie\u0163i \u201cBoro\u015f Gabor\u201d. Aceast\u0103 situa\u0163ie se men\u0163ine p\u00e2n\u0103 la finele anului \u015fcolar 1940-1941, la 6 septembrie 1941, sec\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a liceului amintit desfiin\u0163\u00e2ndu-se de\u015fi \u201c era singura \u015fcoal\u0103 comercial\u0103 rom\u00e2n\u0103 din toat\u0103 Ungaria[8].\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Finalul celei de-a doua conflagra\u0163ii mondiale bulverseaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, cl\u0103direa fiind ocupat\u0103 pentru nevoile trupelor sovietice \u015fi rom\u00e2ne. Dup\u0103 eliberarea NV Transilvaniei, prin dispozi\u0163iile guvernului Petru Groya, de la 1 septembrie 1945, se restaureaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul economic rom\u00e2nesc \u00een edificiul \u00een care func\u0163ionase p\u00e2n\u0103 \u00een 1940, respectiv \u201c pe strada Iosif Attila nr. 20, o cl\u0103dire cu dou\u0103 etaje edificat\u0103 \u00eentre 1872-1874, cu pere\u0163i gro\u015fi care ar mai suporta \u00eenc\u0103 un etaj. Are 8 s\u0103li de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, o sal\u0103 festiv\u0103 mare, 2 camere pentru muzeul de fizico-chimie, 2 s\u0103li mici pentru consulta\u0163ii medicale, cooperativ\u0103, 2 locuin\u0163e pentru oamenii de serviciu \u015fi o pivni\u0163\u0103 pentru lemne de foc, cu o capacitate de 10-12 vagoane[9]\u201d.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada ocupa\u0163iei sovietice, dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00eentre 1946-1947, aici a func\u0163ionat \u015ecoala Sovietic\u0103 nr. 1, frecventat\u0103 de copiii familiilor de ru\u015fi stabilite \u00een ora\u015f odat\u0103 cu Armata Ro\u015fie.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Din 1947 \u015fcoala prime\u015fte denumirea de Gimnaziul de Stat pentru B\u0103ie\u0163i nr. 1, apoi, \u00een 1948, pe cea de Liceul Clasic Maghiar de Stat pentru B\u0103ie\u0163i.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Anul 1959 aduce o nou\u0103 restructurare \u00een sensul c\u0103 liceul pentru b\u0103ie\u0163i se unific\u0103, la 1 septembrie, cu Liceul de Fete \u201c<\/strong>Oltea Doamna<\/strong>\u201d, noua institu\u0163ie primind numele de \u015ecoala Medie nr. 4, apoi Liceul Realist Umanist nr. 4.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1977 Liceul Realist Umanist nr. 4 s-a transformat \u00een Liceul de Filologie \u2013 Istorie, iar din 1990 \u00een Liceul Teoretic \u201c<\/strong>Mihai Eminescu<\/strong>\u201d cu sec\u0163ia rom\u00e2n\u0103 \u015fi maghiar\u0103. \u00centre 1998-2008 s-a \u00eenfiin\u0163at linia de studii german\u0103, consolid\u00e2ndu-se astfel caracterul  multicultural al acestei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Din 1999 \u015fcoala a primit statutul \u015fi denumirea de Colegiul Na\u0163ional \u201c<\/strong>Mihai Eminescu<\/strong>\u201d. Desigur, identitatea unei \u015fcoli nu este dat\u0103 doar de ceea ce scrie pe frontispiciul s\u0103u, ci ea se construie\u015fte \u015fi se define\u015fte mereu cu r\u00e2vna, d\u0103ruirea, calitatea oamneilor s\u0103i, dasc\u0103li \u015fi elevi deopotriv\u0103. Asocierea identitar\u0103 este un gest de recunoa\u015ftere, de neuitare pe care contemporanii \u00eel fac oamenilor remarcabili din trecut. Alegerea numelui lui Mihai Eminescu, propus\u0103 de directorul de atunci al \u015fcolii, Gil\u0103u, pentru cel mai titrat liceu de tradi\u0163ie filologic\u0103 din Oradea se origineaz\u0103 at\u00e2t \u00een locul pe care poetul \u00eel ocup\u0103 \u00een cadrul culturii rom\u00e2ne, \u00een leg\u0103turile acestuia cu Oradea, prin revista Familia<\/em>, a c\u0103rui fondator Iosif Vulcan a fost absolvent al \u015fcolii, c\u00e2t \u015fi \u00een interesul pe care l-a acordat \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti extracarpatice atunci c\u00e2nd a fost revizor \u015fcolar.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Colegiul Na\u0163ional \u201c<\/strong>Mihai Eminescu<\/strong>\u201d \u015fi-a construit o marc\u0103 identitar\u0103 solid\u0103 ale c\u0103rei repere sunt voca\u0163ia performan\u0163ei, atmosfera de tensiune intelectual\u0103 ce deschide por\u0163i spre cunoa\u015ftere \u00eentr-un dialog al valorilor rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene, multiculturalismul, generozitatea, competi\u0163ia onest\u0103, dar mai ales libertatea spiritului. Pulsul prezentului adun\u0103 reu\u015fitele unor sugestive concursuri devenite deja tradi\u0163ie, parteneriate \u015fi programe interna\u0163ionale, publica\u0163ii ale profesorilor \u015fcolii, apari\u0163ii ale unor reviste, expozi\u0163ii, programe de voluntariat, toate acestea constituind o veritabil\u0103 carte de vizit\u0103 pentru un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de excelen\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

prof. Livia C\u0103t\u0103lina Muntean<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Articol publicat \u00een revista colegiului Ritmuri eminesciene<\/em>, Seria I, Anul I, Nr. 1, 2014<\/strong><\/p>\n\n\n\n

[1]<\/a> Teodor Sab\u0103u, \u015ecoalele Bihorului, lucrare \u00een manuscris, p. 2.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Viorel Faur, Studen\u0163i rom\u00e2ni la Academia de drept din Oradea (1850-1918), Crisia XVIII, 1987, p. 129-181.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> Arhiva Colegiului Na\u0163ional Mihai Eminescu Oradea, Dosar 55, fila 32.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Arhiva Colegiului Na\u0163ional Mihai Eminescu Oradea, Dosar 55, fila 31; Teodor Sab\u0103u, op.cit<\/em>., p. 4.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> Liviu Borcea, Memoria caselor<\/em>, Editura Arca, Oradea, 2003.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> Aurel Tripon, Monografia \u2013 Almanah a Cri\u015fanei. Jude\u0163ul Bihor<\/em>, Oradea, Tipografia Diecezan\u0103, 1936.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a> Petre Dejeu, Institu\u0163iile culturale din municipiul Oradea \u015fi jude\u0163ul Bihor<\/em>, Tipografia Franklin, 1937, p.266.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> Arhiva Colegiului Na\u0163ional Mihai Eminescu Oradea, Dosar 52, fila 3.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a> Ibidem<\/em>, fila 4.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

COLEGIUL NA\u0162IONAL MIHAI EMINESCU \u2013 TRADI\u0162IE \u015eI IDENTITATE\u00a0 \u2013 REPERE ISTORICE \u2013 Situat \u00eentr-un topos special, Colegiul Na\u0163ional Mihai Eminescu se consider\u0103 continuatorul singurei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt mediu din Oradea,…Continue readingIstoric<\/span><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-91","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/eminescuoradea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/91","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/eminescuoradea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/eminescuoradea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/eminescuoradea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/eminescuoradea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=91"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/eminescuoradea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/91\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":437,"href":"https:\/\/eminescuoradea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/91\/revisions\/437"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/eminescuoradea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=91"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}